Biban de mare european

Biologie

Bibanul de mare european (Dicentrarchus labrax) poate crește până la 1 metru în lungime și pate cântări aproximativ 12 kg. Tineretul este gregar formând bancuri, dar cu vârsta devine mult mai puțin sociabil. Bibanul de mare este prădător nocturn, vânând moluște, crustacee și pește.

Captură sălbatică:

Starea stocurilor
Majoritatea stocurilor de biban de mare nu sunt evaluate. Stocul din nordul Atlanticului de vest a scăzut în ultimii ani pescuitul ajungând la cote mult prea ridicate, stocurile neavând timp să se refacă.
Efecte ecologice
Bibanul de mare este capturat îndeosebi în capturi mixte cu traul, ceea ce duce la procente mari de captură aruncată peste bord datorită capturilor accidentale. Numeroase specii de rechin și pisică de mare precum și mamifere marine, țestoase și chiar păsări de mare sunt prinse fără intenție în echipamentele de pescuit, acesta ducând inclusiv la distrugerea fundului mării. Setcile și paragatele de fund au mi puține efecte negative asupra habitatelor bentice dar tot pot captura păsări de mare și mamifere marine. Pescuitul cu carmace și undițe este selectiv. Pescuitul cu traul de fund și traul rigid are rate foarte mari de captură accidentală și distruge habitatele bentice.
Management
Pescuitul bibanului de mare este reglementat la nivelul UE prin regulamente de prezentare a capturii la descărcare și reglementarea dimensiunii ochiului de plasă, precum și prin interzicerea trolierii pe perioada depunerii icrelor în zonele de pontă. Cu toate acestea, nu există cote pentru specii și presiunea pescuitului continuă să fie foarte mare. Managementul este eficient doar parțial. În Atlanticul central estic și în Mediterana pescuitul de biban de mare nu este reglementat.

Acvacultură:

Consum de hrană/energie
Bibanul de mare este una dintre cele mai importante specii de cultură din Mediterana. Reproducerea are loc în cuști de plasă deschise. Bibanul de mare este carnivor și consumă aproximativ 3 la 5 kg de pește din captură sălbatică pentru un kilogram produs. Din păcate, furajul (făini și ulei de pește) nu provin din surse sustenabile și producția de furaj poluează stocurile de pește din sălbăticie. În fermele organice de biban de mare, furajul este produs sustenabil și densitățile stocurilor sunt mult mai reduse decât în crescătoriile convenționale.
Impact ecologic
Creșterea în cuști de plasă deschise provoacă numeroase efecte negative asupra mediului. Datorită densității mari de indivizi în crescătorie bolile se pot răspândi la populațiile sălbatice. Pentru a putea combate riscul mare de răspândire pe scară largă a bolilor și paraziților, sunt adăugate în mediu substanțe nutritive, antibiotice și alte produse chimice, afectând relațiile trofice și populațiile sălbatice. În piscicultura organică adăugarea de hormoni și substanțe medicamentoase este interzisă.
Management
Reglementările asupra reducerii impactului acvaculturii asupra mediului există în majoritatea țărilor. Lipsesc, însă informațiile cu privire la modul de evaluare a implementării, eficacității și monitorizării măsurilor. În cazul fermelor certificate Bio se prevede respectarea strictă a măsurilor de protecție a mediului iar controalele sunt bune.