Doradă

Sparus aurata

    • Mediterana, Marea Neagră (FAO 37)
      Piscicultură - cuști
    • Mediterana, Marea Neagră (FAO 37)
      Setci cu sirec, traul de fund
    • NV Atlanticului (FAO 21)
      Seină daneză

    Biologie
    Dorada este întâlnită în toate apele de coastă calde și temperate (salmastre). Este specia tipică prin excelență pentru Mediterana. Atinge dimensiuni de până la 70 cm și greutăți de până la 2,5 Kg. În prezent, producția din acvacultură are o valoare economică mai mare decât captura sălbatică.
    Capturi sălbatice:
    Starea stocurilor
    Deoarece pentru doradă nu există evaluări științifice, nu se poate face o declarație cu privire la situația stocurilor. În anumite regiuni mediteraneene există, însă, semne ale impactului puternic al campaniilor de pescuit. Per ansamblu, doradă tinde să reziste relativ bine la supraexploatare.
    Efecte ecologice
    Traulul este o metodă de pescuit neselectivă cu numeroase capturi accidentale nedorite, inclusiv de specii protejate sau vulnerabile de pe fund și din larg. Setcile cu sirec sunt mai selective, dar nu există date specifice. Undițele și capcanele sunt mai selective, au procente reduse de captură aruncată peste bord și efecte reduse asupra mediului.
    Management
    În prezent nu există planuri de management pentru pescuitul de doradă, nici nu se prevăd măsuri în viitor.
    Acvacultură:
    Consum de hrană/energie
    Dorada este crescută în Marea Mediterană pe scară largă în cuști de plasă deschise. Producția unui kilogram de pește de cultură necesită peste 4 Kg de pește sălbatic sub formă de făini de pește sau ulei de pește. Din păcate, furajul (făini și ulei de pește) nu provine din surse sustenabile. În acvacultura organică hrana provine din surse sustenabile.
    Impact ecologic
    Cultura de doradă în cuști de plasă deschise are numeroase efecte negative asupra mediului. Pentru a putea combate riscul ridicat de răspândire pe scară largă a bolilor și paraziților, în mediu se adaugă nutrienți, substanțe chimice și antibiotice, care afectează relațiile trofice. Peștii evadați pot slăbi populațiile sălbatice modificând rezervorul de gene prin încrucișare cu acestea din urmă. În cazul culturii organice, utilizarea hormonilor este interzisă iar medicamentele nu sunt utilizate preventiv, ci numai în cazuri specifice de boală. Mai mult, furajul este furnizat din surse sustenabile.
    Management
    Aspectele de mediu ale acvaculturii sunt reglementate printr-un număr de acte legislative UE. Cu toate acestea, încă mai e loc de îmbunătățiri, în special în domeniul furajării și l utilizării substanțelor chimice.